Comparat cu temperatura din București, până acum temperaturile din Danemarca au fost mult mai constante. Adică în prima jumătate de octombrie am avut o minimă constantă de vreo 10 grade și o maximă de 15 grade. Mă mai trezeam dimineața la început de lună și vedeam că în Copenhaga sunt 12 grade, pe când în București 4 grade. Ori aici cam tot așa a rămas aici, pe când în București vedeam zilele trecute 26 grade.
Între timp aici lucrurile s-au făcut destul de depresive. Acum înțeleg de ce toată lumea spunea de iarna nordică, și suntem doar în octombrie. Soarele nu prea îl vezi cu zilele, iar în puținele momente în care e sus pe cer, stă vreo 5-10 minute, până vine vreun alt nor de-l acoperă.
Nu știu dacă am văzut în ultimele două cer cu adevărat senin, iar ce consider acum cer senin e mult diferit de cerul senin la care te gândești.
Și acum, la mijloc de toamnă, lucrul ăsta este super nașpa. Adică pe timp de ziuă cam niciodată nu e lumină adevărată.
Pleci la muncă în zorii zilei, te întorci, deși la 17:00, când deja se întunecă. Și fie pe ploaie, fie pe vreo pauză între ploi.
Cum spuneam, sunt multe lucruri bune pe aici, sunt câteva lucruri rele, dar dacă ar fi să fac un clasament al lucrurilor rele, nu știu dacă aș începe cu piața imobiliară sau cu vremea.
Iar la cât noroc am în ultima perioadă, la început de lună, când am fost în România, am prins vreme tipic daneză pe acasă.
Cum fac Copenhăgenii să meargă cu bicicletele pe vremea aia?
Au tot felul de geci speciale sau pantaloni de ploaie pe care îi iei peste pantalonii cu care mergi la serviciu. Cică au un proverb că nu există vreme nepotrvită, doar haine nepotrivite.
Acelasi proverb e si in Nemtia!