
Printre primele lucruri pe care doream să le experimentez după mutarea la curte a fost să îmi fac o mică grădină cu plante. Sau orice altă formă de mini-grădinărit.
Cum nu prea am totuși spațiu ca să mă desfășor pentru o astfel de activitate, și nici timp ce e drept, mi s-a părut că cel mai potrivit ar fi să experimentez cu niște „lădițe” înălțate.
Lădițele au avantajul și că sunt ușor de întreținut, prin definiție sunt foarte delimitate și de asemenea îmi par niște soluții ingenioase inclusiv pentru a controla tipul de sol pe care cresc plantele.
Voiam încă de anul trecut să fac asta, dar pur și simplu au fost suficiente activități anul trecut.
Aveam și niște scânduri care mi-au rămas de anul trecut de la cofrarea soclului de gard și nu a implicat vreun efort prea mare construcția unor lădițe.
Inițial le planificasem undeva în lateralul casei, dar ulterior am hotărât să le repoziționez într-o zonă cu mai mult soare. Practic am sacrificat puțin din suprafața gazonată și care este vizibilă cam oriunde te uiți.
În lateral, deși era ideal ca poziție, să nu mă încurce deloc și să nu fie nici vizual prea evident, e soare doar 2-3 ore. Și am zis că dacă tot mă duc pe traseul cu acest hobby de mini-grădinărit, măcar să îi dau tot ce are nevoie.

Lemnul l-am tratat cu niște lazură pe exterior, să se încadreze cumva în peisajul curții, fiind de aceeași culoare cu gardul. Ce e drept, mai trebuie să dau cu cel puțin un strat de lazură și pe gard și pe lădițe, că s-a decolorat cel puțin gardul destul de tare anul trecut. Bine, a fost și vopsit probabil într-un strat imposibil de subțire..
Pe interior, înainte de a pune pământul am pus niște folie tip prelată, să protejez lemnul, poate rezistă câțiva ani.


Din ce am vorbit cu părinții mei, ei îmi spun că am umplut prea tare lădița, adică trebuia să las o distanță de câțiva centimetri. Eu sper cumva pământul să se mai așeze.
Planul ar fi să pun câteva răsăduri de roșii, niște ceapă, usturoi, salată și ardei. Vedem ce iese la final. Poate anul viitor extind puțin suprafața „cultivată”.
Mă mai bate capul și să improvizez eventual o mică structură ca de seră peste lădițe.
Momentan am pus într-o cutiuță pentru răsaduri niște roșii și ardei:


Dar e ceva de muncă. La orice calcul de rentabilitate, merită mai mult să mergi la piață. E o treabă mai mult de hobby.
Scândurile sunt destul de scumpe, apoi pe 2 metri cubi de pământ de umplutură am dat 200 lei, am mai cumpărat și niște pământ mai bun.
Din păcate pământul pe care mi l-au adus băieții e destul de argilos, așa că probabil voi mai lua niște pământ ambalat.
A fost din păcate cel mai prost pământ pe care mi l-au adus până acum, anul trecut cred că am băgat în curte cel puțin 12-13 mașini de pământ (cam 24 -30 mc) și a fost okish pământul.

Bonus pentru că mi-au mai rămas câteva scânduri, dar insuficiente pentru încă o lădiță, am făcut o jardinieră DIY:

Practic, tu cultivi acolo unde taranii produc „rasadul”.
Cam da. Dar nici nu aș avea spațiu și nici timp pentru un cultivat intensiv.