Mereu îmi spun – nu sunt un om perfect – am calitățile mele, am și defectele mele. Așa cum pot vedea calitățile unui om, dar îi văd și defectele – și prefer să mă concentrez pe calități – așa fac în orice lucru. Totuși, atunci când sunt întrebat ce mi se pare bun la ceva și ce e rău – nu mă sfiesc să spun și de lucruri bune, și de lucruri rele. Las la latitudinea interlocutorului să tragă concluziile, nu forțez opinii, nu încerc (sau cel puțin evit) să îmi impun părerile – de regulă totul ține și este judecat în funcție de context.
Nu e vreun secret că în loc să stau pe acasă, prefer să îmi petrec concediile cât mai departe de București sau de locul în care stau – tocmai pentru a experimenta culturi și obiceiuri diferite de ale mele. Este fascinant să vezi puncte de vedere și contexte diferite de ale tale. Mereu spun, de exemplu, că mă molipsește simplitatea bucuriei din Asia de Sud Est – deși oamenii de acolo nu au o viață deloc simplă. Mi-ar plăcea să am ocazia să petrec an de an măcar o lună prin zona aia, din păcate – pare că nu îmi iese.
Recent m-am întors dintr-un mini city-break în Israel. Este o experiență interesantă, însă așteptările pe care mi le-am făcut de acasă nu au fost neapărat cele de la fața locului. Amuzant, cititori de pe site-ul meu de călătorii m-au acuzat că tocmai eu nu știam anumite lucruri, eu care insist ca toată lumea să se documenteze. Mea culpa! 🙂 În fine, cert e că nu e un loc pe care l-aș vizita încă o dată prea curând, însă nu e de spus că îmi pare rău că am fost acolo sau altceva. Este o ciocnire de culturi fantastică pe acolo, e o experiență în sine faptul că în Tel Aviv oamenii sunt într-un fel și, la doar 50-60 kilometri, în Ierusalim – oamenii au cu totul alte obiceiuri. Iar Ierusalim este un loc fabulos ca încărcătură istorică iar eu sunt nebun după astfel de locuri. Dar – l-am bifat, l-am văzut – am înțeles ceva-ceva din el – e timpul să îmi îndrept atenția spre alte destinații – timpul e oricum prea scurt. Eh, și e o experiență și controlul de securitate la aeroport.
Dacă biletele de avion spre Israel le-am luat super ieftine cu Wizz Air (aici experiența zborului) – ei bine, Tel Aviv pare să nu fie un loc cunoscut pentru hoteluri ieftine. În fapt, cred că nicăieri în lumea asta nu am plătit pentru cazare mai mult decât acolo – chiar călătorind în extra-sezon. Nebunie curată cu prețurile pentru cazare acolo!
În final, totuși am găsit un hotel – locația excelentă – sigur camera era mai mică decât cea mai mică cameră în care am stat vreodată – nici nu vreau să mă gândesc la prețul pe metru pătrat plătit pe noapte. Ca un băiat drăguț ce sunt, atunci când sunt întrebat de ce mi-a plăcut și ce nu – răspund – pentru a-i ajuta pe alții.
După cum poate observi, am dat un rating de 8.3 hotelului în care am stat iar titlul reviewului se numește un hotel cochet și drăguț. Din cele 10 cazări luate pe Booking, 6 au primit note de peste 8 din partea mea, 3 de peste 10, restul sub nota 8, așadar standardele pe care le aplic – sunt destul de fixe. Și chiar evaluez așa cum mi-ar plăcea ca și alții să evalueze înaintea mea. Vorba aceea, un 8 sincer e mai bun decât un 10 copiat.
Cam așa a arătat cazarea în Tel Aviv pe care am plătit aprox. 700 lei/noapte/cameră 2 persoane:
Chiar nu glumesc când spun că în camera de hotel ușa de la baie era o bucată de sticlă mată care avea rol de despărțitor între baie și cameră. Din păcate, am prostul obicei de a nu face poze lucrurilor care nu îmi plac, așadar aveți poze doar cu podeaua din baie, parchetul de pe perete și florile de pe balcon. Dar, crede-mă, ușa de la baie era o bucată de sticlă care avea un buton care îl făcea mat, măcar să nu se vadă înăuntru. Interesant sistem – locul ales însă pentru implementare este mindblown.
Nu este ca și cum nu aș mai fi văzut astfel de uși – dar măcar am plătit de 10 ori mai puțin pe noapte și nu era ușa imediat lângă pat. Bottom line, ușa era similară cu cea de la Tune Hotels:
Așa că am spus asta în review. Alături de faptul că, mai ca la orice cameră de hotel funky/kinky/boutique în care am stat – izolația fonică lipsește cu desăvârșire – fie că vorbim de respirația auzită de pe hol, zgomote din camera de lângă (și nu mă refer la acele zgomote ci la altele) sau mai știu eu ce onomatopee.
Răspunsul hotelului? I was sorry to hear your negative experience!
WTF?!
În lumea asta închipuit-perfectă, aproape în orice, când spui că un lucru poate fi îmbunătățit – lucrurile sunt înțelese ca și cum ai ar fi capătul lumii. Greșit, tati! Uită-te și la lucrurile pozitive pe care le-am spus, mulțumește pentru ele, am recomandat – sincer – locația ta pentru o serie de beneficii – o ușă poți să pui la baia aia, iar cu izolarea fonică – well, poate nu toți sunt pensionari ca mine care atunci când se pun în pat se așteaptă să audă greierii. Sunt absolut OK cu asta.
Însă, după ce le treci pragul, orice restaurant sau hotel se așteaptă să le dai nota 10 pe Booking și Tripadvisor. E o cerșeală absolut penibilă deja de review-uri. Uite, știu că am fost nașpa la chestia X sau că prețul e cam mare pentru ce ți-am pus în farfurie., ia un desert din partea casei. Ah, nu uita să ne lași un review! Iar dacă reviewul tău este sincer – și nu dai acel 10 sau acele 5 steluțe – ei bine, tocmai oamenii ăia interpretează că ai ceva cu ei.
Nu orice hotel micuț sau orice bodegă de cartier (sorry for that) trebuie să aibă cele mai bune reviewuri din oraș. Adică, atunci când evaluez un serviciu, sigur – îl evaluezi și din prisma prețului plătit – dar mai degrabă îl evaluezi din prisma raportului calitate preț. Iar pentru note mari, scuze – dar..să fac o analogie, nu poți să vinzi mici la grătar în vreun parc din București și să te aștepți la stele Michelin.
Legat de hotel, dacă voiam să fiu rău, puteam să nu uit să spun în review că în ultima noapte m-am dus singur să cer gel de duș – că ne-au lăsat pentru două persoane doar un flaconaș – plus faptul că la check-out băiatul de la recepție ne cerea niște bănuți pe o consumație întâmplată cu vreo 1-2 săptămâni înainte ca noi să pășim în țară – noroc că erau cifre arabe și părea o dată, așa că sigur pe mine i-am spus că sigur-sigur nu e consumația noastră și că noi în ianuarie nici nu știam de existența acestui loc, dar să consumăm ceva la el.
Dar hey, oamenii probabil s-au ofensat pentru că le-am spus de magnifica idee cu ușa și de faptul că micul dejun nu merită extra-ul de $$$. Sau poate nu s-au ofensat, deși mă îndoiesc, că păreau artiști.
Însă, mă bucur că am avut ocazia să scriu de mizeria asta cu ratinguri pe Booking si Tripadvisor. Foarte utile, dar foarte fentate.
Eu cel mai mult am dat pe cazare in Amsterdam, undeva la 200+ EUR, dar am prins un bank holiday si probabil orasul era mai aglomerat. Iar „usi” ca asta tot vedeam la hotelurile din Singapore, unde am inteles ca au probleme cu spatiul. Nu ma asteptam la un hotel in Tel-Aviv la asta.
În Singapore, unde am stat fix în centrul orașului – am plătit mai puțin. Iar baia era cred comparabilă cu toată camera din Tel Aviv.
Review-urile acestea din Booking & Tripadvisor sunt cu dus-întors: în urmă cu ceva timp am făcut o rezervare în Grecia încercând să mă încadrez într-un anumit buget așa că am mers pe hotel de 3 stele (doar mic dejun inclus) și după ce am plătit vacanța la agenție, de plictiseală am început să răsfoiesc review-uri pe Tripadvisor.
Mă crezi că eram pe punctul de a-mi anula vacanța la câte review-uri negative și la câte prostii am citit? Noroc de nevastă-mea care mi-a zis să-mi imaginez că mergem cu cortul… cât de rău putea să fie?
Ajuns la fața locului am avut surpriza să descopăr cât de subiective erau acele review-uri și cât de pretențioși sunt unii oameni. În afara faptului că afară erau constant peste 35 de grade… camera, hotelul și serviciile au fost peste nivelul așteptărilor, adică fix cum ar fi trebuit să fie 3 stele (internetul era contra-cost dar am rezistat 2 săptămâni pe uscat, de fapt am avut o tentativă prin tavernele cu Free Wi-Fi dar la cum mergea am renunțat).
Acum mă uit mai degrabă numărul total de review-uri și apoi la media notelor acordate unui hotel de-a lungul timpului.