De două ori la o piesă de teatru?

Săptămâna trecută am avut o altă premieră destul de interesantă pentru mine: să văd de două ori aceeași piesă de teatru.

Mi-a plăcut foarte mult interpretarea din Pădurea Spânzuraților de la (cred) a doua reprezentație a piesei la care am fost în iarna trecută, așadar am vrut să văd cum a evoluat piesa după multe alte reprezentații. Și mi-am spus în gând că dacă nu a evoluat, e tot ca un film foarte bun pe care îl revezi și a doua-treia sau a cincea oară cu aceeași plăcere și descoperi mereu lucruri noi.

Așa am cumpărat din nou bilete la Pădurea Spânzuraților, spectacol ce a fost acum jucat în cadrul Festivalului Național de Teatru și probabil de aceea a fost și biletul cam de două ori mai scump decât la prima „vedere”. Mă rog, voiam de mai de mult să îl văd, dar tot găseam că se joacă piesa când se epuizau locurile centrale.

Revenind la a doua jucare: Am râs la aceleași momente, m-au cutremurat aceleași dar și alte momente, am înțeles mai bine și ceea ce este cumva jucat în plan secundar, succesiunea scenelor șamd. Piesa în sine a rămas aceeași, chiar și anticipam anumite glume (cea în maghiară), parcă piesa e și mai în tonul zilelor noastre. Ce am înțeles mai bine la a doua vizionare este jocul perfect de lumini, așezarea scenei și a actorilor în piesă. Am stat și în alt plan față de prima vizionare.

Dar da, piesa în sine este grea și am impresia că nu prea te ajută nici scaunele de la Teatrul Național în a sta comod la o piesă care durează spre patru ore.

Frumusețea într-un spectacol de teatru face ca actorii să nu fie roboți și să mai fie niște mici diferențe pe care dacă vrei să le vezi, le vezi. Și descoperi și asta la o nouă vizionare.

Ce nu mai ai e într-adevăr bucuria auzirii pentru prima dată a replicilor cheie din piesă. Ceea ce nu știu dacă m-ar determina să revăd o piesă de teatru pe viitor cu aceeași actori (sau mă rog, poate într-o altă regie da).

Inițial încurcasem zilele în care trebuia să merg la teatru, noroc cu mailul trimis de MyStage care îmi amintea de piesă și apoi de la Facebook care mi-au zis că astăzi e piesa de teatru. Dimineața am zis că sigur nu am nici o șansă în a ajunge la piesă, apoi când am văzut că nu reușesc să vând biletele, am zis cu Ralu să facem totuși un efort.

În orice caz, cred că unul dintre newsletterurile preferate în ultima vreme sunt cele trimise de MyStage. 🙂

Abonează-te la newsletter și primești săptămânal un rezumat cu ultimele articole publicate!



1 Comment on De două ori la o piesă de teatru?

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*