Costul livrării și al rambursului în ecommerce (2020)

Prag de transport ridicat, taxarea plăților ramburs, taxarea livrărilor în puncte de preluare. Costurile de livrare din ecommerce-ul românesc devin tot mai vizibile și sunt tot mai puțin „incluse în prețul produselor”. Ceea ce poate fi neplăcut pentru client, dar arată o însănătoșire a asumării costurilor din industrie.

Partea de transport a industriei de ecommerce românești este într-o transformare interesantă în ultimele luni, ton dat de către principalul magazin online din țară, care a început să taxeze plățile ramburs sau chiar și livrările până într-un prag destul de ridicat. În plus, formula de calcul a costului de transport în afara orașelor mari pare că a crescut și ea.

Costul de transport era oarecum comun pentru toate magazinele non-fashion/books/beauty. Ceea ce este oarecum logic, subvenția de transport nu putea să se mențină atâția ani, indiferent cât de „inclusă în costul produselor” era.  Așadar, cred că este de salutat de către industrie zona în care intră eMAG cu ridicarea pragului de livrare gratuită atât de sus (1500+ lei).

Probabil că ce face eMAG cu această politică nouă de taxare a livrărilor este să protejeze profitabilitatea, iar dacă menține această decizie susținut (și cred că o vor face) va ajuta întreaga piață. Până acum era destul de greu justificat un cost de transport pentru magazine mai mici pentru că principalul magazin online din țară crease presiunea cu cost de transport gratuit pe o foarte mare varietate de produse. Iar dacă vinzi cărți sau hard-disk-uri este ușor să oferi transport gratuit, dacă vinzi produse mai grele sau grupaje de produse, e ceva mai dificil.

Când îți crește cota din vânzări pe categorii de tip anvelope auto, oferirea de transport gratuit devine din ce în ce mai dificilă.

În plus, având atâtea magazine într-un sistem marketplace, fiecare cu propriul său cost de livrare foarte specific nișei de produse, era nevoie probabil de o aliniere. Probabil s-a dovedit că dacă produsul este suficient de specific, clientul plătește costul de transport indiferent cât ar fi. Sigur vi s-a întâmplat și vouă.

Chiar dacă titlul în sine vorbește de întreg ecommerce-ul, trendurile la noi și așteptările clienților sunt dictate de principalul magazin din țară, așadar pentru ecommerce-uri mici poate fi dificil să lupți cu așteptările setate de gigantul eMAG.

Nu văd de ce să piardă eMAG pe termen mediu, pentru că oricum majoritatea magazinelor taxau majoritatea comenzilor, fie printr-un prag de livrare ridicat, fie prin indisponibilitatea efectivă a serviciului de livrare gratuită.

Evidențierea costurilor de livrare va pune presiune pe curieri

Totuși, printr-un cost mai transparent de livrare se pune o presiune sănătoasă pe firmele de curierat care vor fi nevoite să ridice calitatea serviciilor oferite în viitorul apropiat.

Nu mă aștept de exemplu ca acest cost general de „15 lei”, cât este în prezent la eMAG pentru livrări în orașe cu zone zero să nu se complice mai mult într-un cost dinamic dat de componența comenzii (greutate+volum). Oricum, eMAG deja avea o arondare a localităților. Iar de curând a apărut și noțiunea de taxă volumetrică pentru livrare, cel puțin pentru anumite localități.

Spre exemplu, pentru comandarea unui frigider sub 1500 lei, dacă în București costul de livrare este de 18.99 lei, dacă comand același produs în localitatea părinților mei costul se ridică la 70 lei (10 km față de cel mai apropiat oraș mare). Tradițional comandam în ultimii ani multe lucruri pentru părinții mei pentru că era livrarea gratuită. Surprinzător

Este puțin dificil de urmărit logic din punct de vedere al costurilor de livrare ce face eMAG cu transportul, dar se înțelege totuși transformarea și trecerea spre cost de livrare. Probabil vor urma o serie de optimizări pe zona de cost de livrare în următorii ani și tot felul de experimente. Mai ales că tu poți trimite o comandă la eMAG, dar ei pot decide să împartă comanda în mai multe livrări, cum deseori se întâmplă în Black Friday.

Dacă rămânem tot în zona eMAG, a fost interesantă promisiunea de livrare a electrocasnicelor mari în casă. Acum aproximativ un an comandasem un electrocasnic mare, iar cei doi curieri au ridicat din umeri când i-am rugat să mă ajute să introduc electrocasnicul în casă. Băieții de la Sameday au zis că responsabilitatea lor este livrarea la ușă, și pe casa scării mi-au lăsat produsul. Nu au trecut multe luni până când eMAG a anunțat că vor solicita curierilor livrarea până în casă, o schimbare radicală față de ceea ce comunicau anterior.

În aceeași perioadă comandasem o canapea de la Vivre, plătisem foarte transparent 300 lei pe transport, și am mai dat celor doi băieți de la Fan Curier și 50 lei extra pentru că am urcat (împreună) cele două pachete imense la etaj. Nu am avut absolut nici o problemă cu acest cost, oricum calculul financiar îl făcusem cu toate costurile atunci când am hotărât achiziția respectivului produs. Iar la genul acesta de costuri, magazinele mai mari pot avea, funcție de ce tip de produse livrează, propriul serviciu de livrare.

Taxarea livrărilor în showroom este neașteptată

Ce m-a surprins recent în cazul eMAG a fost taxarea livrărilor chiar și către showroom. În general aceste showroom-uri sunt în centre comerciale, la distanțe mici față de un competitor offline. În cazul multor produse clientul ar putea opta să treacă pe la un Media Galaxy dacă e să luăm exemplul celui mai mare showroom, din Băneasa. Adică, ai vrea cumva să îți aduci oamenii la magazin, nu să pui egal între livrare la showroom și cea prin curier.

O altă surpriză este și zona de easybox, am crezut că doar în perioada Black Friday te vor obliga să ridici coletul în 36 ore. Comandasem ceva, data de livrare era foarte aproximativă, cu toate acestea din momentul livrării (care a fost foarte departe de next day), am avut doar 36 ore pentru ridicat coletul.

Taxarea livrărilor ramburs pentru plata cu cardul nu înseamnă că nu rămâne costul de încasare

A urmat apoi taxarea livrărilor cu plata ramburs. Implementat în tot mai multe locuri, inclusiv în Altex. Am văzut de mult această extra-taxare în PCGarage, probabil că acolo nu a afectat mult lucrurile, așadar s-a extins în grup.

Aici mi se pare o strategie interesantă, pentru că în realitate așa cum plătești la curieri costul de transport, exact așa plătești acei 0,X%, 1.X% sau chiar 2.X% procesatorului de plăți online. Depinde de volumul tranzacționat.

În realitate, pentru un ecommerce singurul motiv pentru care ar vrea să favorizeze plata prin card este probabil rata mai mică de retur sau rata mai mare de livrare cu succes a pachetelor. Pentru că și la procesatorul de plăți ai același delay de decontare ca la curier, dar nu vorbim de cashflow pe perioade atât de scurte.

Pe zona de livrare produse grele, cum ar fi electrocasnicele, mi se pare că cei de la Ideall.ro au cel mai mic cost dintre playerii mari.

Tot in zona eMag/Fashiondays a apărut noțiunea de indisponibilitate plată ramburs pe anumite zone, în funcție de încărcarea curierilor pe zonă. Mi s-a părut cam trecută cu vederea această abordare, după Black Friday am citit varii comentarii că eMAG nu accepta decât plata card și nu înțelegeam de ce.

Next Day Delivery.. nu era un standard?

O altă chestiune interesantă este campania eMAG de livrare a doua zi a pachetelor, în București. Este o campanie punctuală, susținută printr-un buget mare pentru o campanie locală, într-o perioadă în care volumul este oricum mai mic și există disponibilitate a curierilor. Regulamentul campaniei este că se angajează să livreze a doua zi, chiar și în weekend, până în 21 ianuarie 2020, pentru o selecție de produse (PDF-mare cu produse aici, regulamentul campaniei aici).

Tradițional oricum așteptarea era de livrare în ziua următoare lucrătoare, în cazul comenzilor plasate până la o anumită oră. eMAG se lăuda cu termenele de livrare până acum.

Se prea poate înțelege că acest serviciu de Next Day Delivery va fi unul premium și atunci te gândești că vor să facă cifră de afaceri din prioritizarea livrărilor.

Iar dacă acest serviciu obișnuit va fi ceva premium.. ne putem aștepta la alte forme de beneficii. eMAG a mai avut campanii pentru clienții fideli. Ei bine, pot foarte ușor să creeze un segment de clienți fideli cu anumite beneficii, sau pot crea campanii punctuale pe acest beneficiu.

Abonează-te la newsletter și primești săptămânal un rezumat cu ultimele articole publicate!

4 comentarii

  1. Ba băiatule, cum poți să saluți o creștere de costuri al unui comerciant? Este absolut ilogic. Tot ilogic este să crezi că au crescut costurile de transport când emag a cumpărat o firma de curierat. Este exact opusul.

    In plus, orice consumator normal dorește o scădere a costurilor. Accepți o creștere eventual când obții un serviciu îmbunătățit. Este exact opusul. Au ajuns într-o poziție dominanta și acum profita de ea.

  2. Evident că și eu îmi doresc să am in calitate de consumator costuri cat mai mici, dar trebuie sa ne gândim și la faptul că într-adevăr acele costuri de livrare există și de undeva sunt plătite. Așadar e bine când costul de livrare este evidențiat separat și nu mascat in costul produsului.

    Pe de altă parte ce făcea eMag cu transportul gratuit nu era sustenabil de către catre competitori. Că ne place sau nu, costurile de transport exista și e bine sa fie cat mai transparente. 😉

  3. Ma intreb de ce oare marii vanzatori din alte state europene, SUA, Canada (se intampla sa fie, in plus, si mai mici vanzatori) ofera transportul inclus in pret daca se trece de un anumit prag valoric care e mult mai mic fata de baremul „marelui vanzator” eMag din Romania, de 1500 lei. Si cu toate astea preturile multor produse din vest sunt mai mici decat echivalentul acestora in RON. Cum de rezista aceste firme, in conditiile in care salariile lucratorilor lor sunt de 3-4 ori mai mari ca ale corespondentului din Romania? Si, in fine, cum de mai au profit?

    • Răspunsul este cel mai probabil tocmai în întrebarea ta. Puterea de cumpărare, exprimată în „salariile lucrătorilor sunt de 3-4 ori mai mari”. În orice formulă de calcul puterea de cumpărare din Europa de Vest față de România este mai mare. Oamenii cumpără produse mai de calitate, mai des și le folosesc mai puțin decât în România. Ceea ce face ca piața să se miște mai repede. Apoi mai sunt costurile de import mai mici (una e să importi un container în Constanta si sa ii faci apoi transfer la un depozit in Timisoara, alta e să faci aprovizionare în Rotterdam, New York sau LA si sa ii faci transfer în Frankfurt).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*