Cel mai smart oraș din lume. Evident, nu este Bucureștiul, dar rezultatul m-a surprins.

Un recent studiu a scos la iveală faptul că cel mai smat oraș din lume ar fi Copenhaga. Și cum sunt de niște luni prin orașul acesta, mi-a cam ridicat sprâncenele studiul respectiv, dacă condițiile de aici ar însemna practic cel mai bun oraș de locuit din lume, cum inițial am dat de un articol.

Nu de alta, dar după un timp începi să apreciezi dinamismul Bucureștiului și să îl înțelegi, mai ales dacă mergi prin afară. Se schimbă multe. Sigur, înțelegi și ce și de ce nu merge.

Bun, acum să ne înțelegem, topul respectiv este alcătuit din privința unui punct de vedere Smart, și mai ales al digitalizării. Nu are însă nimic de a face cu condițiile de trai, piața imobiliară, dinamismul antreprenorial sau profesional, șamd.

București

Criteriile de evaluare sunt după disponibilitatea parcărilor, sustenabilitate, digitalizare. Bucureștiul este al treilea cel mai prost oraș pentru trafic (după New Delhi și Mexico City) și stă bine practic doar la viteza internetului. Fără aia, ar fi fost printre ultimele orașe în tot ce înseamnă top pentru smart city.
Iar în ceea ce privește traficul – îl înțeleg. O poliție care refuză să facă ordine în trafic și mai degrabă rolul său este să constate la extreme și să fie antemergători. Traficul din București se poate rezolva doar prin a scoate din oraș 75% din mașini. Și a extinde transportul în comun acolo unde nu ajunge – ex zona de birouri din Pipera/Voluntari. În Pipera/Voluntari ar trebui să fie un nod de transport în comun cum e la Aviatorilor. Nu poți să ai dezvoltarea din 2020 și aceleași linii de transport din 1989.

Așadar, doar zâmbiți când mai auziți obiective că București ar trebui să fie un smart city. Și bucățica de smart prin semaforizare a fost distrusă în ultimii ani, cum am putea să visăm la altele.

Copenhaga – cel mai digital oraș

Cât privește Copenhaga, este un nesfârșit centru vechi de Cluj-Napoca. Unele străzi chiar îmi aduc aminte de Satu Mare. Arhitectura multor clădiri este deosebită, atât pentru clădirile vechi, cât și la clădirile noi se încearcă adăugarea unui ceva care să facă clădirea în sine recognoscibilă.
Vremea este teribilă, dar nu atât de mizerabilă pe cât s-ar spune, în schimb toate legendele cu oameni reci sunt adevărate.

Bună dimineața, Copenhaga!
Bună dimineața, Copenhaga!

De 10 ani, în oraș se folosesc cam aceleași decorațiuni de Crăciun. Oamenii totuși sărbătoresc ziua în care se aprind luminițele de crăciun – cam prin 11 noiembrie.

Digitalizarea din oraș înseamnă practic aceeași digitalizare pe care o am în relația cu statul. După ce mi-am primit documentele, comunicarea este electronică. Am o căsuță poștală în care primesc totul – de la fluturaș de salariu la varii informări și fișe fiscale.
Adresa mi-o schimb tot electronic și primesc un fel de carte de identitate ulterior prin poștă (un fel de social securities card), doctorul de familie pot să mi-l aleg/schimb online și tot felul de alte chestii. Pentru securitate, te loghezi cu CPN + parolă + un fel de token pe hârtie cu coduri.

Banii cash sunt practic non-existenți. Toată lumea plătește cu cardul, iar pentru momentele în care nu ai cardul, poți să rezolvi cu MobilePay, un serviciu super mișto prin care transferi bani instant de la o persoană la alta. De pe card, dar real-time.

Cam fiecare stație de autobuz de pe liniile principale are afișaj digital cu numărul de minute până la sosirea autobuzului. Se respectă orarul iar liniile principale circulă non-stop. Cu același abonament circuli cu autobuzul, metroul, trenul și cred că și cu vaporul. Abonamentul îl am pe smartphone, într-o aplicație.

Nu știu, am început să iau lucrurile astea ca fiind obișnuite. Dar e doar common sense, de ce să plimbi hârtii inutile când totul poate fi mai simplu?

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*