București – Grecia (Kefalonia) cu mașina

Myrtos Beach, Kefalonia
Myrtos Beach, Kefalonia

La mijlocul lunii august am făcut o mică vacanță în Grecia. Am ales să mergem în Kefalonia și cu o oprire la întoarcere în Halkidiki (Sithonia).

Am mers și de data asta cu mașina. Este al treilea an în care mergem în Grecia cu mașina, după ce am făcut drumurile spre Thassos (2018) și Lefkada (2021).

De ce cu mașina?

Părerea mea e că Grecia e extrem de greu de vizitat fără mașină, așadar indiferent de unde mergi în destinațiile lor de vacanță, vei avea nevoie de o mașină.
Iar costul avion + mașină închiriată devine deja mare..mai ales dacă rezervi târziu și te gândești și la ceva bagaje.
Simulasem cu vreo două luni înainte de data aproximativă de plecare și cu Wizz Air ne ducea undeva la 3.000 lei biletul de avion dus-întors.
Totuși, de data asta am vrut să mergem cu mașina noastră și pentru o extra flexibilitate în datele de plecare și revenire în țară.

Cât ne-a costat combustibilul, taxele de drum și asigurările? Estimez undeva la 3.000 lei, inclusiv feribotul. Până la urmă la final s-a dovedit că diferența dintre prețul biletului de avion și mersul cu mașina proprie nu a fost atât de economică financiar, dar partea bună e că am făcut mai multe escale pe traseu și am vizitat mai multe locuri.

Prima zi – București – Meteora

Pentru că totuși un drum spre Kefalonia din București este foarte lung, am hotărât să împărțim drumul pe din două la plecare..dar și la întoarcere.
Inițial rezervasem o noapte de cazare în Salonic, ulterior am schimbat pentru o noapte de cazare în Meteora la sfatul unui coleg care mi-a spus că nu crede că îmi va plăcea în Salonic să stau doar o zi.

Așadar, i-am ascultat sfatul, iar prima zi a fost un traseu pe ruta București (zona Otopeni) – Meteora.

Am plecat în jur de 3 dimineața, am ajuns fix după 12 ore. Am luat pauze, nu a fost neapărat aglomerat în vămi și cam aia a fost.

Am alimentat înainte de ieșirea din Bulgaria pentru a minimiza alimentările la greci, unde motorina era mult mai scumpă. Ah, și am plecat din România cu rezervorul plin, diferența de preț dintre România și Bulgaria nu este atât de semnificativă ca între Bulgaria și Grecia ( aprox 1.46 EUR la bulgari vs 1.80 EUR la greci motorina).

Ca alte considerente: e o porțiune de după Sofia și până aproape de vama dintre bulgari și greci unde mergi pe autostradă și nu ai toalete sau zone de oprire.

Am ajuns destul de obosiți în Meteora, dar am mai rămas cu ceva timp de vizitat prin zonă.
Pe la ora 21:00 am căzut lați.

Ne-a plăcut mult hotelul unde ne-am cazat, cred că e o alegere top în Meteora – Hotel Doupiani House. Recomand și mai ales camerele cu priveliște spre munte.

Ziua 2 – Meteora – Kefalonia

Din Meteora aveam de făcut vreo 410 kilometri până la locul de unde am luat ferry-ul spre Kefalonia – Killini.
Mare parte din drum integral pe autostradă.

Ne-am trezit totuși de dimineață să luăm un mic dejun consistent și gustos și ulterior să urcăm pe Meteora.

Pe la 10:15 să zicem că am plecat din Meteora.

Am preferat să alimentăm înainte de ajunge în Kefalonia, așadar am alimentat undeva pe autostradă. Aveam și niște bancnote de euro ceva mai mari (200 EUR), așadar am preferat să schimb una din ele la o benzinărie. Benzinărie care mi-a cerut să plătesc cu cardul, că nu prea au să dea rest..

Aveam biletele de ferry deja cumpărate pentru ferry-ul de 16:45. Am ajuns cam cu 2 ore înainte de plecarea ferry-ului.

Mă felicit că am cumpărat din timp biletele de ferry pentru că la întoarcere nu am găsit bilet de ferry cu mașina decât la ora 4 (dimineața).

Am mers cu ferry-ul celor de la Levante Feries (Fior di Levante). Absolut spectaculos ferry-ul. Nu are nicio treabă dpdv confort cu ferry-ul cu care am fost de exemplu spre Thassos.
Mi s-a părut incredibil câte mașini și TIR-uri pot intra într-un astfel de ferry. Mă și întrebam dacă se face cumva overbooking când am văzut coada de TIR-uri.

Iar confortul pe ferry absolut remarcabil. Scaune, canapele, telvizoare, bar cu sandwich-uri și mâncare semipreparată.
Aproape două ore petrecute în confort pe ferry.

Am ajuns la cazare pe la ora 19:00. Cazarea iarăși a fost peste așteptări, deși la prețul plătit aveam ceva așteptări.

Din păcate Kefalonia nu m-a dat neapărat pe spate. Nu se poate compara cu Lefkada. Este mai sălbatic și mai puțin spectaculos.

Ziua 3 – Kefalonia – Halkidiki (Sithonia)

Ziua a 3-a pe drum ne-a prins pe drumul de întoarcere din Kefalonia spre Halkidiki. Am zis să mai petrecem și aici câteva zile la plajă.

Șocul la întoarcere însă a fost faptul că m-am relaxat și nu am cumpărat biletele de ferry din timp pentru întoarcere. Iar cu 24 ore înainte de plecare site-ul Levante Ferries îmi tot dădea eroare că „nu mai sunt locuri”.

Am reușit în cele din urmă să găsesc loc pentru noi și mașină pe ferry-ul care pleca la 4:45… Dar asta a însemnat o trezire la vreo 2 noaptea pentru a ajunge din timp în port.

Am coborât de pe ferry pe la ora 6 și am început să conducem. După Patras am oprit în prima parcare de pe autostradă și am tras un pui de somn.
Planul era să dorm pe ferry, dar era atât de frig în ferry, de la aerul condiționat, încât am preferat să ies în zona de stat exterioară.

După somn ne-am continua drumul spre Halkidiki. Din Patras până aproape de Sithonia am prins doar autostradă așa că traseul nu a fost deosebit de dificil. Mare parte din drum am mers cu pilotul automat (regulatorul de viteză)..dar tot am ajuns pe la ora 17 pentru că am stat exagerat de mult la stațiile de taxare (detalii mai jos).

În plus, faptul că am luat cazarea în Halkidiki în Sarti cumva ne-a lungit drumul. Dar am ales Sarti conștient.

Halkidiki – București

Am făcut drumul ăsta din Halkidiki spre București deja de câteva ori. București – Sofia de și mai multe ori.
Așadar cam știam drumul.

Singurul lucru notabil pe care îl țin minte este că la întoarcere eram cam surprins de faptul că bulgarii au marcaje rutiere fosforescente spre Ruse.
Ah, și faptul că erau kilometri întregi de cozi pentru TIR-uri, că a fost peste zi o bubă la „Podul Prieteniei”.

Am făcut 12 ore din Halkidiki (Sarti, Sithonia) până acasă. Cu suficiente pauze. La un moment dat aveam teoria că dacă vedem o benzinărie cu o toaletă ok – oprim, că altfel cine știe unde ne prinde 🙂 Așadar am oprit cam la toate OMV-urile de pe traseul din Bulgaria.

Ce mi-a plăcut cel mai mult, mai ales în Grecia și pe autostrăzile din Bulgaria

În Bulgaria limita de viteză pe autostrăzi e de 140 km/oră și se respectă. În tuneluri limita se duce spre 80 km/h.
În Grecia, limita de viteză pe autostrăzi variază de la un 80 km/h în tuneluri și până la un 120 km/h pe autostrăzi. Dar în general pe autostrăzile pe unde am mers eu majoritatea aveau limita la 100 km/h.

Ceea mai tare chestie e că în Grecia, cu foarte mici excepții, limita de viteză se respecta.

Oricum, și în Bulgaria, dar mai ales în Grecia..e cam plin de camere radar.

Și o altă chestie pe care am remarcat-o pe autostrăzile din Grecia: cu mici excepții, în zona orașelor mari (ex: Salonic) autostrăzile nu sunt DELOC aglomerate.

Apoi, în Grecia, cu cât mergeam mai spre sud, remarcasem că mașinile devin din ce în ce mai puțin pretențioase. Mașinile cele mai scumpe păreau să fie doar cele ale turiștilor. În rest, majoritatea grecilor, se plimbau cu mașini micuțe și trecute de 10 ani.

Taxarea pe autostradă în Grecia

În Grecia, cu excepția orașelor mari, autostrăzile nu sunt aglomerate.

Totuși, câteodată, mi s-a părut că bonusul de viteză dat de autostradă a fost anulat de așteptarea la stațiile de taxare.
Din vreo 30 în 30 km (uneori chiar mai des) apare câte o stație de taxare. 1, 2, 3… poate chiar 4 euro…în alte situații 0,30 cenți.

La un moment dat am stat jumătate de oră ca să plătesc această taxă. Pur și simplu era subcapacitată stația de taxare.
În alte situații era ATÂT de aglomerat încât s-au ridicat barierele pentru toată lumea. Dar asta a făcut să se mute aglomerația la următoarea stație.

Nu m-am putut abține și i-am spus la un moment dat unui operator…stăm jumătate de oră să plătim 1 euro? La care el mi-a zis că e un euro și 30 cenți..

Mai elegante soluțiile din România și Bulgaria cu viniete. Apropo, dacă mergeți prin Bulgaria, cumpărați online vinieta. Nu văd motiv să stai să aștepți la coadă la intrarea în Ruse…

Costuri pentru drum

~1.400 lei – combustibil (aprox. 3.400 km)
720 lei – feribot Kefalonia – dus întors
~70 lei taxă vinietă Bulgaria (1 lună)
~300 lei (taxe autostradă Grecia) – a fost scump podul de la Patras (26 EUR dintr-o bucată)
90 lei – asigurare mașină (card vacanță 9695)
70 lei – asigurare de vacanță (asigurare Eurolife)

Am condus mult în ultima perioadă…

În ultimele 4-5 săptămâni am condus foarte mult. București – Satu Mare, București – Kefalonia, București – Târgu Jiu. Cred că am adunat vreo 6-7.000 kilometri perioada asta.

Am condus de mi-a ieșit pe urechi. Este prima dată în 15 ani de când am permisul de conducere când chiar am ajuns într-un punct în care nu vreau să conduc.

Abonează-te la newsletter și primești săptămânal un rezumat cu ultimele articole publicate!

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*